Cele 17 state din zona euro au intrat si mai mult in recesiune in ultimul trimestru al anului trecut, conform unei estimari preliminare publicate joi de Oficiul european pentru Statistica (Eurostat), transmite AP citat de Agerpres.
Produsul Intern Brut al zonei euro a inregistrat o scadere de 0,6% in trimestrul patru al anului trecut comparativ cu trimestrul al treilea, o scadere mai mare decat declinul de 0,4% anticipat de analisti. Toate marile economii ale zonei euro (Germania, Franta, Italia si Spania) au inregistrat o scadere economica la finele anului trecut.

De asemenea, Uniunea Europeana (UE 27) a inregistrat si ea o contractie a PIB de 0,5% in trimestrul patru comparativ cu trimestrul trei, dupa un avans modest de 0,1% in trimestrul al treilea. In schimb, Romania alaturi de statele baltice, Bulgaria si Slovacia, sunt statele care au inregistrat o crestere a PIB.

In cazul Romaniei, potrivit datelor prezentate joi de Institutul National de Statistica (INS), Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2%, in 2012, comparativ cu anul precedent. Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) estimau, recent, ca Romania va inregistra anul acesta o crestere economica in jurul a 1,5%, dupa ce in 2012 cresterea a fost aproape de zero.

Economia europeană a încheiat cel mai prost trimestru de la falimentul Lehman Brothers
Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2012 faţă de perioada iulie-septembrie, potrivit estimărilor înaintate de analiştii contactaţi de Bloomberg.

Dacă va fi confirmată de datele oficiale aşteptate în următoarele zile de la Eurostat, scăderea ar fi cea mai abruptă din primul trimestru al anului 2009, când PIB-ul zonei euro s-a redus cu 2,8% în urma efectelor crizei financiare, propagată la nivel mondial în septembrie 2008 de falimentul băncii americane Lehman Brothers.

Bugetul Uniunii Europene pentru 2014-202: 960 de miliarde de euro. Prima scădere din istorie

Sursa: mediafax.ro

Dezbateri pe bugetul 2014-2020. Deputatii europeni: „Nu sacrificati viitorul Europei din cauza crizei actuale”

Deputatii europeni au avertizat in cursul dezbaterii de miercuri, 6 februarie 2013, statele membre sa nu foloseasca actuala criza pentru a impune austeritatea in UE pana in 2020. UE are nevoie de un buget suficient de flexibil incat sa se poata adapta neprevazutului, care sa fie finantat din surse noi, au afirmat deputatii.

Sefii de state si de guverne din statele europene dezbat in aceste zile (7-8 febraurie) cadrul financiar al perioadei 2014-2020, in cadrul unui summit la Bruxelles.

Deputatii au cerut sefilor de stat si de guvern din UE sa ajunga la o solutie care sa ofere suficienti bani pentru indeplinirea promisiunilor, dar si suficienta flexibilitate pentru a face fata situatiilor neprevazute. Sefii de stat si de guvern se vor intalni in aceasta saptamana la Bruxelles sa decida in privinta bugetului Uniunii pentru perioada 2014 – 2020. Bugetul pe termen lung nu se poate definitiva fara aprobarea Parlamentului.

Mai multi deputati au criticat guvernele statelor membre pentru incercarile de a reduce propunerea bugetara facuta de Comisie, fara sa tina seama de consecinte.

“Toate taierile vor fi in detrimentul inovatiei, dezvoltarii durabile, cercetarii si tinerilor someri. Acolo vor lovi reducerile. Este o abordare responsabila? Puteti sa o justificati?” a intrebat Rebecca Harms (DE) pentru Grupul Verzilor.

Flexibilitate pentru a face fata neprevazutului
Bugetul pe termen lung (numit si perspectiva financiara sau cadrul financiar multi-anual, MFF) stabileste limitele pentru cheltuielile UE, pe an si pe capitol bugetar, pentru intreaga perioada. Cand Parlamentul si statele membre stabilesc bugetele UE anuale trebuie sa respecte aceste limite din MFF. Multi deputati au cerut ca actuala criza economica sa nu impiedice Uniunea sa adopte bugete mai ambitioase dupa ce criza va trece.

“Nu trebuie sa acceptam un buget de austeritate pe sapte ani. Daca acceptam acest lucru, acceptam faptul ca aceasta criza continua la infinit. Nu suntem chiar atat de pesimisti”, a spus seful Grupului PPE, Joseph Daul (FR).

Mai multi deputati au cerut mai multa flexibilitate in transferarea banilor intre capitolele bugetare sau intre ani, in functie de nevoi, precum si o revizuire a MFF la mijlocul perioadei.

“Propun o “clauza de apus” care ne va obliga sa aprobam din nou, dupa trei ani, continuarea acestui buget pentru urmatorii patru ani”, a spus seful Grupului Liberalilor, Guy Verhofstadt (BE).

Nu impingeti Uniunea catre un deficit ilegal
Mai multi deputati si-au manifestat ingrijorarea in legatura cu propunerile de a crea o diferenta substantiala intre angajamentele bugetare (angajamentele legale ale UE) si plati (banii pentru a plati facturile rezultate din angajamente).

Presedintele Parlamentului, Martin Schulz, a declarat ca nu va semna nicio decizie bugetara care sa duca la un deficit. “Nu voi semna. Nici daca imi va spune Parlamentul, nu o voi face, pentru ca este o decizie ilegala. Tratele ne obliga sa avem un buget echilibrat”.

Noi surse de venit pentru UE ar putea reduce presiunea asupra bugetelor nationale
Deputatii au cerut statelor membre sa puna capat competitiei care exista intre ministrii de finante pentru obtinerea unor exceptii speciale si a celor mai mari reduceri posibile. Finantarea bugetului UE din “surse proprii” noi mai degraba decat din contributiile directe de la bugetele nationale ar putea incheia aceasta competitie, au subliniat deputatii.

“Avem nevoie de resurse proprii pentru ca acest joc rusinos al competitiei intre tari si intre reduceri trebuie sa fie oprit”, a spus Hannes Swoboda pentru Grupul S&D.

Cheltuiti mai putin, dar mai bine
Unii deputati au sustinut ca un buget mai mic, dar reformat, ar putea functiona mai bine decat cel actual.

“Trebuie sa nu ne mai gandim ca doar un buget mai mare ar putea rezolva multe dintre problemele Europei. Ar trebui sa ne gandim mai bine la un buget mai bun, a spus Martin Callanan (UK) pentru Grupul ECR. El a adaugat ca regula statelor membre care obliga Parlamentul sa se reuneasca de 12 ori pe an la Strasbourg ar putea fi un inceput bun in acest sens.

“Costurile de intretinere ale acestei cladiri sunt o picatura in ocean, stiu acest lucru, dar ne-am imbunatati imaginea daca am reusi sa scapam de aceasta relicva a trecutului”, a adaugat el.
Intalnirea la nivel inalt – inceputul si nu finalul procesului

“Nu se pune problema ca un acord in Consiliul European sa fie un fait accompli. Urmeaza negocierile intense cu Parlamentul. Summitul este inceputul si nu finalul procesului”, a conchis ministra irlandeza Lucinda Creighton.

Ea a mai adaugat ca cererile pentru flexibilitate, revizuire la jumatatea perioadei si resurse proprii au fost auzite si vor fi luate in considerare.

Sursa: Parlamentul European

http://fonduri-structurale.ro/

BNR mentine proiectia pentru rata inflatiei în 2013, de 3,5%, iar pentru 2014 tinteste 3,2%

Banca Nationala a României (BNR) mentine proiectia pentru rata inflatiei în 2013, de 3,5%, iar pentru 2014 estimeaza un nivel al cresterii preturilor de consum cu 3,2%.
În ceea ce priveste rata inflatiei CORE 2, aceasta a avut o tendinta evidenta de accentuare a cresterii în perioada august-octombrie, dupa care s-a temperat.
Rata CORE 2 este calculata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate, a celor volatile si a preturilor tutunului si a bauturilor alcoolice.