Category Archives: Interes Public

COMUNICAT DE PRESÄ‚ PNL: PRIORITÄ‚Å¢ILE SECTORULUI IMM-URILOR, OBIECT AL UNEI ÅžEDINÅ¢E DE LUCRU A GRUPULUI PARLAMENTAR AL PNL DIN CAMERA DEPUTAÅ¢ILOR

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a avut luni, 14 octombrie 2013, o şedinţă de lucru în prezenţa reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi a Vicepremierului Daniel Chiţoiu, Ministru al Finanţelor publice şi Ministru interimar al Economiei.

În deschiderea dezbaterilor, preşedintele CNIPMMR, domnul profesor Ovidiu Nicolescu a prezentat deputaţilor PNL rezultatele unei consultări a aproximativ 2.000 de IMM-uri din România. În urma acestei analize, reprezentanţii CNIPMMR au stabilit 7 priorităţi principale pentru sectorul IMM-urilor:

  • reglementarea inteligentă ÅŸi asigurarea unui cadru legal, stabil ÅŸi predictibil pentru mediul de afaceri ÅŸi IMM-uri;
  • adoptarea unei noi legi pentru întreprinderile mici ÅŸi mijlocii;
  • relansarea procesului investiÅ£ional prin eliminarea blocajului financiar ÅŸi promovarea unor măsuri fiscale de stimulare a IMM-uri;
  • îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanÅ£are prin simplificarea procedurilor de absorbÅ£ie a fondurilor structurale;
  • creÅŸterea accesului IMM-urilor la achiziÅ£iile publice
  • creÅŸterea accesului IMM-urilor la creditele bancare ÅŸi asigurarea transparenÅ£ei informaÅ£iilor privind ofertele de creditare
  • dezvoltarea sectorului IMM-urilor din România prin susÅ£inerea distribuÅ£iei ÅŸi comercializării produselor lor.

Priorităţile stabilite de  CNIPMMR au fost susţinute şi de ministrul Daniel Chiţoiu care a punctat importanţa sectorului IMM-urilor privind contribuţia acestora la PIB şi posibilitatea ca nevoile IMM-urilor să se rezolve prin decizii guvernamentale sau propuneri legislative ce vor putea fi elaborate de parlamentarii liberali.

Ministrul Finanţelor a dat asigurări că se va implica în stimularea sectorului bancar pentru reluarea finanţărilor acordate mediului de afaceri. ”Săptămâna trecută am introdus în Guvern şi s-a şi aprobat Ordonanţa de Guvern privind garantarea în proporţie de 50% a creditelor luate de IMM-uri pentru capital de lucru, într-un plafon de 5 milioane de lei. Plafonul pe care l-am alocat pentru aceste garanţii este de două miliarde de lei. Eu sper ca această schemă de sprijin să stimuleze sistemul bancar, cu care am şi avut discuţii, să reia finanţarea IMM-urilor”, a declarat Vicepremierul Daniel Chiţoiu.

Legat de crearea unui cadru legal şi fiscal cât mai predictibil, suntem în stadiul de finalizare a rescrieii Codului Fiscal şi Codului de procedură fiscală. Acestea vor fi prezentate în primă fază şi reprezentanţilor IMM-urilor, după care ele vor intra în dezbatere publică şi parlamentară. Cele două acte legislative de importanţă majoră pentru tot mediul economic din România reprezintă un angajament pe care PNL şi Guvernul şi l-a luat şi vor da o coerenţă şi o predictibilitate legislaţiei fiscale”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au primit din partea deputaţilor liberali aprecieri şi asigurări că activitatea acestui sector este sprijinită din Parlamentul României. Împreună cu liderul grupului parlamentar, Andrei Gerea, deputaţii liberali au iniţiat discuţii privind formarea unor grupuri mixte de lucru pentru elaborarea unui cadru legal care să vină în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor.

O propunere concretă a venit pentru realizarea de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a unui Ghid al bancabilităţii IMM-urilor, un document menit să ajute întreprinzătorii români să îşi evalueze corect şansele de a obţine creditare. Ghidul va fi gândit ca un suport pentru IMM-uri în a-şi pregăti documentaţia necesară obţinerii unei astfel de finanţări.

La şedinţa de lucru din cadrul Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a fost reprezentat de: dl. Ovidiu Nicolescu, Preşedinte CNIPMMR, dl. Liviu Rogojinaru, Vicepreşedinte CNIPMMR, dl. Florin Pîrvu, Vicepreşedinte CNIPMMR, dl. Marius Andra, Vicepreşedinte PTIR, dna. Denisa Vasilescu, membru Colegiu de Excelenţă în Afaceri CNIPMMR, dra. Ana Bontea, Director Departament Juridic şi Dialog Social CNIPMMR, dra. Oana Dâscă, Şef Departament Comunicare şi Relaţii Internaţionale CNIPMMR şi dl. Victor Lavric, Analist Economic CNIPMMR.

Biroul de Comunicare al Grupului Parlamentar al PNL Camera Deputaţilor

Prima ţară din lume care desfiinţează banii CASH!

Guvernul din Israel a autorizat o comisie care va avea rolul de a examina căile de a elimina banii cash din economia israeliană.
Practic, la finalul lunii trecute, Israelul a făcut primul pas pentru a deveni prima societate din lume a cărei economie să funcţioneze fărpă bani cash.
Banii cash pot fi transferaţi foarte uşor de la o persoană la alta fără să existe un control al Fiscului.
Nu la fel se întâmplă şi în cazul tranzacţiilor electronice. Odată cu noile tehnologii, băncile pot monitoriza exact câţi bani depun oamenii în conturile sau câţi bani retrag, iar companiile care emit cardurile de credit ţin o a doua evidenţă cu sumele cheltuite.

Pe de altă parte, există specialişti care spun că în cazul în care guvernul de la Tel Aviv va reuşi acest lucru, economia Israelului va avea de suferit. Asta pentru că oamenii vor încerca să facă tranzacţii cu bani cash în alte monede.

CRIZA DATORIILOR SUVERANE

Zona euro se confruntă cu o criza a datoriilor în care austeritatea este respinsă fervent.

Țările care urmează un plan de ajutorare, cele care sunt pe cale de a fi sub un asemenea plan și cele care sunt „neliniștite”. Cine și cum se prezintă.

Irlanda și Portugalia par a avea dificultăți ,din cauza respingerii măsurilor de austeritate, în negocierile pentru extinderea planurilor de salvare pe care le-au adoptat, în timp ce Slovenia se pare că se îndreaptă spre colapsul financiar.

Irlanda: Este a doua țară, după Grecia, care a ajuns la soluția unui plan de ajutorare împreună cu UE și FMI, în noiembrie 2010.

Deficitul public ajunsese la 32% din PIB, un naufragiu consecutiv în sectorul imobiliar din 2008 care a devastat sectorul bancar al țării. Ajutorul internațional de 85 de miliarde de euro, a fost supus unor condiții extrem de stricte. După trei ani de recesiune și de rigoare, o ușoară revenire a început. Dar ponderea datoriei, umflate de planul de salvare a sectorului bancar rămâne enormă (116% din PIB).

Portugalia: În schimbul unui împrumut de 78 de miliarde de euro acordat în mai 2011, Lisabona a încheiat cu UE și FMI un plan de drastic. În 2012, Portugalia a obținut de la creditorii săi un an suplimentar în vederea reducerii deficitului bugetar, care nu va trebui să revină sub pragul de 3% din PIB, decât în 2015.

Bugetul pe 2013 adoptat de Parlament a fost marcat de creșterea taxelor pe scară largă și de reduceri ale salariilor și pensiilor. Rata șomajului este de aproape 17% , din persoanele active.

Spania: Această țară încă nu solicită în mod oficial un plan global de salvare, dar este într-o situație destul de critică. În iunie 2012, zona euro a propus 100 miliarde de euro pentru a salva sectorul bancar spaniol, care este inclusiv condus de active imobiliare îndoielnice. Pentru a reduce deficitul la 4,5% în 2013 (față de 8,9% în 2011), Madrid a votat în 2013 pentru adoptarea unui buget de austeritate deosebit. Criza socială este profundă și rezultatele se observă în nenumărate demonstrații, uneori violente. Rata șomajului se situează acum la 26,3% (din februarie 2013), și depășește 55,7% din tinerii sub 25 de ani.

Franța: Creștere, ocuparea forței de muncă, deficit..toate indicatoarele arată roșu. În ciuda a două planuri de austeritate, guvernul, care a fost angajat la Bruxelles pentru a reduce deficitul (4,8% în 2012) la 3% în 2013, a recunoscut că ar fi imposibil. Datoria continuă să explodeze, ajungând la sfârșitul anului 2012 833,8 miliarde de euro, adică 92% din PIB. Obiective noi trebuie acum definite cu Bruxelles-ul. Comisia poate sancționa Franța, dacă aceasta consideră că acțiunile sunt insuficiente. Guvernul Hollande dorește să se implice în creșterea taxelor în 2014 și o creștere a TVA-ului. Rata șomajului este în creștere , la 10,8% .

Slovenia: Vechiul „elev model” al zonei euro ”, Slovenia, este în recesiune de mai mult de un an, fiind astfel în situația de a deveni următoare care va cere Uniunii Europene stabilirea unui plan de ajutorare.

Sectorul bancar se prăbuÈ™eÈ™te sub 7 miliarde de euro de datorii de creanÈ›e neperformante.Ar fi nevoie de cel puÈ›in un miliard de euro pentru a salva trei bănci importante. Guvernul de centru-stânga a promis să implementeze reforme structurale È™i de a crea o “bancă rea”( „bad bank”), pentru a curăța sectorul bancar.

Italia: Țara se prăbușește sub o datorie care atinge 120% din PIB. Roma a fost sub supraveghere de către UE și FMI, dar țara nu urmează un plan de ajutorare.Politica de rigoare impusă de guvernul tehnocrat al lui Mario Monti, format în noiembrie 2011, și care a demisionat în decembrie 2012, a accentuat recesiunea (-2,2% în 2012), iar sărăcia este într-o continuă creștere. Rata șomajului este de 11%. Acestei crize economice și sociale i se adaugă și criza politică, Italia este încă în căutarea guvern.

Grecia: Pentru a evita falimentul țara a trebuit să recurgă la utilizarea a două planuri de salvare în 2010 (110 miliarde de euro) și 2012 (130 de miliarde de euro), însoțită de un program de ajustare bugetară drastică și de restructurarea datoriei. Acesta a ajuns la 170% din PIB la sfârșitul anului 2012. Grecia este în fapt, sub supravegherea troicii de donatori (UE, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional). Această țară are cea mai mare rată a șomajului în zona euro, la 26,4% (decembrie 2012), și 58,4% fiind cei sub 25 de ani.

Cipru: Mica insulă, a cărei economie (17,5 miliarde de euro din PIB) este bazată pe sectorul bancar, a fost copleșită de criza din Grecia și de proasta gestionare a băncilor sale.După un prim eșec, a obținut în 25 martie, cu durere, un plan de ajutorare de 10 miliarde de euro din partea troicii (UE, BCE, FMI).La rândul său, Nicosia trebuia să găsească 6 miliarde de euro din restructurările bancare și din importantele impozite asupra conturilor de peste 100.000 de euro, o premieră în zona euro. Dar, se pare că în cele din urmă, insula va avea nevoie de 13 miliarde de euro, cu 5,5 miliarde mai mult decât prevede planul de salvare.

Toate cele 17 state din zona euro au înregistrat scăderi economice

UECele 17 state din zona euro au intrat si mai mult in recesiune in ultimul trimestru al anului trecut, conform unei estimari preliminare publicate joi de Oficiul european pentru Statistica (Eurostat), transmite AP citat de Agerpres.
Produsul Intern Brut al zonei euro a inregistrat o scadere de 0,6% in trimestrul patru al anului trecut comparativ cu trimestrul al treilea, o scadere mai mare decat declinul de 0,4% anticipat de analisti. Toate marile economii ale zonei euro (Germania, Franta, Italia si Spania) au inregistrat o scadere economica la finele anului trecut.

De asemenea, Uniunea Europeana (UE 27) a inregistrat si ea o contractie a PIB de 0,5% in trimestrul patru comparativ cu trimestrul trei, dupa un avans modest de 0,1% in trimestrul al treilea. In schimb, Romania alaturi de statele baltice, Bulgaria si Slovacia, sunt statele care au inregistrat o crestere a PIB.

In cazul Romaniei, potrivit datelor prezentate joi de Institutul National de Statistica (INS), Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2%, in 2012, comparativ cu anul precedent. Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) estimau, recent, ca Romania va inregistra anul acesta o crestere economica in jurul a 1,5%, dupa ce in 2012 cresterea a fost aproape de zero.

Economia europeană a încheiat cel mai prost….

Economia europeană a încheiat cel mai prost trimestru de la falimentul Lehman Brothers
Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2012 faţă de perioada iulie-septembrie, potrivit estimărilor înaintate de analiştii contactaţi de Bloomberg.

Dacă va fi confirmată de datele oficiale aşteptate în următoarele zile de la Eurostat, scăderea ar fi cea mai abruptă din primul trimestru al anului 2009, când PIB-ul zonei euro s-a redus cu 2,8% în urma efectelor crizei financiare, propagată la nivel mondial în septembrie 2008 de falimentul băncii americane Lehman Brothers.

Dezbateri pe bugetul 2014-2020. Deputatii europeni: „Nu sacrificati viitorul Europei din cauza crizei actuale”

fonduriDezbateri pe bugetul 2014-2020. Deputatii europeni: „Nu sacrificati viitorul Europei din cauza crizei actuale”

Deputatii europeni au avertizat in cursul dezbaterii de miercuri, 6 februarie 2013, statele membre sa nu foloseasca actuala criza pentru a impune austeritatea in UE pana in 2020. UE are nevoie de un buget suficient de flexibil incat sa se poata adapta neprevazutului, care sa fie finantat din surse noi, au afirmat deputatii.

Sefii de state si de guverne din statele europene dezbat in aceste zile (7-8 febraurie) cadrul financiar al perioadei 2014-2020, in cadrul unui summit la Bruxelles.

Deputatii au cerut sefilor de stat si de guvern din UE sa ajunga la o solutie care sa ofere suficienti bani pentru indeplinirea promisiunilor, dar si suficienta flexibilitate pentru a face fata situatiilor neprevazute. Sefii de stat si de guvern se vor intalni in aceasta saptamana la Bruxelles sa decida in privinta bugetului Uniunii pentru perioada 2014 – 2020. Bugetul pe termen lung nu se poate definitiva fara aprobarea Parlamentului.

Mai multi deputati au criticat guvernele statelor membre pentru incercarile de a reduce propunerea bugetara facuta de Comisie, fara sa tina seama de consecinte.

“Toate taierile vor fi in detrimentul inovatiei, dezvoltarii durabile, cercetarii si tinerilor someri. Acolo vor lovi reducerile. Este o abordare responsabila? Puteti sa o justificati?” a intrebat Rebecca Harms (DE) pentru Grupul Verzilor.

Flexibilitate pentru a face fata neprevazutului

Bugetul pe termen lung (numit si perspectiva financiara sau cadrul financiar multi-anual, MFF) stabileste limitele pentru cheltuielile UE, pe an si pe capitol bugetar, pentru intreaga perioada. Cand Parlamentul si statele membre stabilesc bugetele UE anuale trebuie sa respecte aceste limite din MFF. Multi deputati au cerut ca actuala criza economica sa nu impiedice Uniunea sa adopte bugete mai ambitioase dupa ce criza va trece.

“Nu trebuie sa acceptam un buget de austeritate pe sapte ani. Daca acceptam acest lucru, acceptam faptul ca aceasta criza continua la infinit. Nu suntem chiar atat de pesimisti”, a spus seful Grupului PPE, Joseph Daul (FR).

Mai multi deputati au cerut mai multa flexibilitate in transferarea banilor intre capitolele bugetare sau intre ani, in functie de nevoi, precum si o revizuire a MFF la mijlocul perioadei.

“Propun o “clauza de apus” care ne va obliga sa aprobam din nou, dupa trei ani, continuarea acestui buget pentru urmatorii patru ani”, a spus seful Grupului Liberalilor, Guy Verhofstadt (BE).

Nu impingeti Uniunea catre un deficit ilegal
Mai multi deputati si-au manifestat ingrijorarea in legatura cu propunerile de a crea o diferenta substantiala intre angajamentele bugetare (angajamentele legale ale UE) si plati (banii pentru a plati facturile rezultate din angajamente).

Presedintele Parlamentului, Martin Schulz, a declarat ca nu va semna nicio decizie bugetara care sa duca la un deficit. “Nu voi semna. Nici daca imi va spune Parlamentul, nu o voi face, pentru ca este o decizie ilegala. Tratele ne obliga sa avem un buget echilibrat”.

Noi surse de venit pentru UE ar putea reduce presiunea asupra bugetelor nationale
Deputatii au cerut statelor membre sa puna capat competitiei care exista intre ministrii de finante pentru obtinerea unor exceptii speciale si a celor mai mari reduceri posibile. Finantarea bugetului UE din “surse proprii” noi mai degraba decat din contributiile directe de la bugetele nationale ar putea incheia aceasta competitie, au subliniat deputatii.

“Avem nevoie de resurse proprii pentru ca acest joc rusinos al competitiei intre tari si intre reduceri trebuie sa fie oprit”, a spus Hannes Swoboda pentru Grupul S&D.

Cheltuiti mai putin, dar mai bine

Unii deputati au sustinut ca un buget mai mic, dar reformat, ar putea functiona mai bine decat cel actual.

“Trebuie sa nu ne mai gandim ca doar un buget mai mare ar putea rezolva multe dintre problemele Europei. Ar trebui sa ne gandim mai bine la un buget mai bun, a spus Martin Callanan (UK) pentru Grupul ECR. El a adaugat ca regula statelor membre care obliga Parlamentul sa se reuneasca de 12 ori pe an la Strasbourg ar putea fi un inceput bun in acest sens.

“Costurile de intretinere ale acestei cladiri sunt o picatura in ocean, stiu acest lucru, dar ne-am imbunatati imaginea daca am reusi sa scapam de aceasta relicva a trecutului”, a adaugat el.
Intalnirea la nivel inalt – inceputul si nu finalul procesului

“Nu se pune problema ca un acord in Consiliul European sa fie un fait accompli. Urmeaza negocierile intense cu Parlamentul. Summitul este inceputul si nu finalul procesului”, a conchis ministra irlandeza Lucinda Creighton.

Ea a mai adaugat ca cererile pentru flexibilitate, revizuire la jumatatea perioadei si resurse proprii au fost auzite si vor fi luate in considerare.

Sursa: Parlamentul European

http://fonduri-structurale.ro/

BNR mentine proiectia pentru rata …

bnrBNR mentine proiectia pentru rata inflatiei în 2013, de 3,5%, iar pentru 2014 tinteste 3,2%

Banca Nationala a României (BNR) mentine proiectia pentru rata inflatiei în 2013, de 3,5%, iar pentru 2014 estimeaza un nivel al cresterii preturilor de consum cu 3,2%.
În ceea ce priveste rata inflatiei CORE 2, aceasta a avut o tendinta evidenta de accentuare a cresterii în perioada august-octombrie, dupa care s-a temperat.
Rata CORE 2 este calculata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate, a celor volatile si a preturilor tutunului si a bauturilor alcoolice.