Zona euro se confruntă cu o criza a datoriilor în care austeritatea este respinsă fervent.

Țările care urmează un plan de ajutorare, cele care sunt pe cale de a fi sub un asemenea plan și cele care sunt „neliniștite”. Cine și cum se prezintă.

Irlanda și Portugalia par a avea dificultăți ,din cauza respingerii măsurilor de austeritate, în negocierile pentru extinderea planurilor de salvare pe care le-au adoptat, în timp ce Slovenia se pare că se îndreaptă spre colapsul financiar.

Irlanda: Este a doua țară, după Grecia, care a ajuns la soluția unui plan de ajutorare împreună cu UE și FMI, în noiembrie 2010.

Deficitul public ajunsese la 32% din PIB, un naufragiu consecutiv în sectorul imobiliar din 2008 care a devastat sectorul bancar al țării. Ajutorul internațional de 85 de miliarde de euro, a fost supus unor condiții extrem de stricte. După trei ani de recesiune și de rigoare, o ușoară revenire a început. Dar ponderea datoriei, umflate de planul de salvare a sectorului bancar rămâne enormă (116% din PIB).

Portugalia: În schimbul unui împrumut de 78 de miliarde de euro acordat în mai 2011, Lisabona a încheiat cu UE și FMI un plan de drastic. În 2012, Portugalia a obținut de la creditorii săi un an suplimentar în vederea reducerii deficitului bugetar, care nu va trebui să revină sub pragul de 3% din PIB, decât în 2015.

Bugetul pe 2013 adoptat de Parlament a fost marcat de creșterea taxelor pe scară largă și de reduceri ale salariilor și pensiilor. Rata șomajului este de aproape 17% , din persoanele active.

Spania: Această țară încă nu solicită în mod oficial un plan global de salvare, dar este într-o situație destul de critică. În iunie 2012, zona euro a propus 100 miliarde de euro pentru a salva sectorul bancar spaniol, care este inclusiv condus de active imobiliare îndoielnice. Pentru a reduce deficitul la 4,5% în 2013 (față de 8,9% în 2011), Madrid a votat în 2013 pentru adoptarea unui buget de austeritate deosebit. Criza socială este profundă și rezultatele se observă în nenumărate demonstrații, uneori violente. Rata șomajului se situează acum la 26,3% (din februarie 2013), și depășește 55,7% din tinerii sub 25 de ani.

Franța: Creștere, ocuparea forței de muncă, deficit..toate indicatoarele arată roșu. În ciuda a două planuri de austeritate, guvernul, care a fost angajat la Bruxelles pentru a reduce deficitul (4,8% în 2012) la 3% în 2013, a recunoscut că ar fi imposibil. Datoria continuă să explodeze, ajungând la sfârșitul anului 2012 833,8 miliarde de euro, adică 92% din PIB. Obiective noi trebuie acum definite cu Bruxelles-ul. Comisia poate sancționa Franța, dacă aceasta consideră că acțiunile sunt insuficiente. Guvernul Hollande dorește să se implice în creșterea taxelor în 2014 și o creștere a TVA-ului. Rata șomajului este în creștere , la 10,8% .

Slovenia: Vechiul „elev model” al zonei euro ”, Slovenia, este în recesiune de mai mult de un an, fiind astfel în situația de a deveni următoare care va cere Uniunii Europene stabilirea unui plan de ajutorare.

Sectorul bancar se prăbuÈ™eÈ™te sub 7 miliarde de euro de datorii de creanÈ›e neperformante.Ar fi nevoie de cel puÈ›in un miliard de euro pentru a salva trei bănci importante. Guvernul de centru-stânga a promis să implementeze reforme structurale È™i de a crea o “bancă rea”( „bad bank”), pentru a curăța sectorul bancar.

Italia: Țara se prăbușește sub o datorie care atinge 120% din PIB. Roma a fost sub supraveghere de către UE și FMI, dar țara nu urmează un plan de ajutorare.Politica de rigoare impusă de guvernul tehnocrat al lui Mario Monti, format în noiembrie 2011, și care a demisionat în decembrie 2012, a accentuat recesiunea (-2,2% în 2012), iar sărăcia este într-o continuă creștere. Rata șomajului este de 11%. Acestei crize economice și sociale i se adaugă și criza politică, Italia este încă în căutarea guvern.

Grecia: Pentru a evita falimentul țara a trebuit să recurgă la utilizarea a două planuri de salvare în 2010 (110 miliarde de euro) și 2012 (130 de miliarde de euro), însoțită de un program de ajustare bugetară drastică și de restructurarea datoriei. Acesta a ajuns la 170% din PIB la sfârșitul anului 2012. Grecia este în fapt, sub supravegherea troicii de donatori (UE, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional). Această țară are cea mai mare rată a șomajului în zona euro, la 26,4% (decembrie 2012), și 58,4% fiind cei sub 25 de ani.

Cipru: Mica insulă, a cărei economie (17,5 miliarde de euro din PIB) este bazată pe sectorul bancar, a fost copleșită de criza din Grecia și de proasta gestionare a băncilor sale.După un prim eșec, a obținut în 25 martie, cu durere, un plan de ajutorare de 10 miliarde de euro din partea troicii (UE, BCE, FMI).La rândul său, Nicosia trebuia să găsească 6 miliarde de euro din restructurările bancare și din importantele impozite asupra conturilor de peste 100.000 de euro, o premieră în zona euro. Dar, se pare că în cele din urmă, insula va avea nevoie de 13 miliarde de euro, cu 5,5 miliarde mai mult decât prevede planul de salvare.